duminică, 24 octombrie 2010

VII



Era un batran care se ocupa cu de toate, iar pasiunile de care nu putea sa se lepede ii ocupau cea mai mare parte a zilei. A fiecarei zile, pentru ca toate erau obisnuite, insa, in acelasi timp la fel de speciale. Impletea rogojini, isi fierbea ceaiuri de sunatoare din care consuma abuziv si, cand nu fuma, isi mesterea meticulos tigarete din tutun proaspat uscat, infasurat in foite de ziar.

Sunt purtati ca de ape si viata lor e somn…

Sotia sa era beteaga din cauza ca se impiedicase de sfoara legata la un capat de piciorul gastei si la celalalt de un tarus infipt in pamant. Crestea boboci si alte pasareturi, morcovi pentru iepurii batranului (he wasn't a rabbit in her headlights, he liked to grow common rabbits in normal cages) si nepoti.

Sunt purtati ca de ape si viata lor e somn…

Impreuna ei se certau permanent, vesnic nemultumiti de hobby-urile pe care celalalt indraznise sa le imbratiseze, numai spre biserica sau alte consfatuiri locale se indreptau curati, tacuti si cu capetele plecate. Uneori chiar foarte amuzati de ei insisi, uneori indragindu-se. Imparteau aceeasi farfurie cu mancare, aceeasi sticla cu alcool si injurau in gand sau fatis blestemata zi in care s-au cunoscut. Erau perversi si de un egocentrism atroce, dar pastrau ordine in gspodaria lor modesta numai de-ai naibii si de ochii lumii; puneau la zid orice persoana implicata in vreun eveniment neinsemnat dar condamnabil si barfeau aprins si cu voci stridente fiecare palarie care se intampla sa treaca pe dinaintea lor fara sa le arate respectul cuvenit.

Sunt purtati ca de ape si viata lor e somn…

Odata au gasit-o intinsa pe rogojina din tinda, vanata la ochi si pe spate, incapabila sa se miste din pricina piciorului bolnav, care acum intorcea privirilor mirate zambetul carnii plesnite. El nu s-a mai aratat vreo doua zile, intorcandu-se doar atunci cand a stiut-o vesela, cu zambetul in ochi si cu masa pusa.

Sunt purtati ca de ape si viata lor e somn…

Intr-o noapte ea s-a inchis in casa, a stins toate luminile si s-a facut ca nu mai exista. El a gemut pe afara cat a putut, a mancat ce-i lasase ea pe prispa si l-a gasit apoi dimineata dormind in prag, cu nasul rosu si infasurat intr-o patura mudara si cam ingusta.

Sunt purtati ca de ape si viata lor e somn…

El n-a mai baut ceaiuri de sanatoare pentru ca nu a mai avut nici flori din astea si nici rabdare sa isi faca rost. A baut de toate, a stat nemancat si incepuse sa ameninte ca se otraveste, ca ea l-a bagat in groapa cu zile, ca vrea s-o lase libera si stapana pe tot ceea ce au, macar acum, in al dousprezecelea ceas. A vazut ce era de facut si a facut chiar si ce nu ar fi vrut sa vada pe lumea asta, poate chiar mult pe deasupra, acum ar fi de ajuns doar sa nu mai prinda picior de om pe la el prin curte.

Sunt purtati ca de ape si viata lor e somn…

S-a dus vara. A venit toamna si pe ea iar au gasit-o zacand intinsa pe pamantul umed, de-a curmezisul potecii din gradina, printre pene de gasca si frunze, cu ochii inchisi. I se ridicase fusta in zvarcolirea caderii, iar mana ii ramasese incordata pe poale, intr-o incercare incremenita de a inabusi un ultim efect de lumina a pielii.


Sunt purtati ca de ape si viata lor e somn,

Iarba curand ofilita, seara e taiata si se usuca…

Democrația- puterea oamenilor de schimba împreună pentru binele fiecăruia

Dacă ar trebui să îi explic unui copil ce înseamnă democrația , probabil mi -ar fi destul de ușor . Copiii se nasc cu un spirit...