"Palatul nu e infinit.
Zidurile, santurile de aparare, gradinile, labirintele, treptele, terasele, balustradele, portile, coridoarele, curtile circulare sau dreptunghiulare, galeriile, rascrucile, fantanile, anitcamerele, odaile, iatacurile, bibliotecile, podurile, temnitele, chiliile fara nicio iesire si criptele nu sunt mai putin numeroase decat boabele de nisip din Gange, dar suma lor are un capat. De sus, de pe terase, privind catre apus, multi reusesc sa desluseasca fierariile, dulgheriile, grajdurile, santierele navale si colibele sclavilor.
Nimeni nu poate sa strabata mai mult de o parte infinitesimala din palat. Sunt unii care nu cunosc decat subsolurile. Putem percepe chipuri, glasuri, cuvinte, dar ceea ce percepem este infim. Infim si totodata pretios. Data pe care otelul o graveaza in piatra si pe care actele parohiale o inregistreaza este, de fapt, posterioara mortii noastre; noi suntem morti din clipa in care nu ne mai atinge niciun cuvant, nicio dorinta, nicio amintire.
Eu stiu ca nu sunt mort."
"Cartea de nisip"- Jorge Luis Borges
Zidurile, santurile de aparare, gradinile, labirintele, treptele, terasele, balustradele, portile, coridoarele, curtile circulare sau dreptunghiulare, galeriile, rascrucile, fantanile, anitcamerele, odaile, iatacurile, bibliotecile, podurile, temnitele, chiliile fara nicio iesire si criptele nu sunt mai putin numeroase decat boabele de nisip din Gange, dar suma lor are un capat. De sus, de pe terase, privind catre apus, multi reusesc sa desluseasca fierariile, dulgheriile, grajdurile, santierele navale si colibele sclavilor.
Nimeni nu poate sa strabata mai mult de o parte infinitesimala din palat. Sunt unii care nu cunosc decat subsolurile. Putem percepe chipuri, glasuri, cuvinte, dar ceea ce percepem este infim. Infim si totodata pretios. Data pe care otelul o graveaza in piatra si pe care actele parohiale o inregistreaza este, de fapt, posterioara mortii noastre; noi suntem morti din clipa in care nu ne mai atinge niciun cuvant, nicio dorinta, nicio amintire.
Eu stiu ca nu sunt mort."
"Cartea de nisip"- Jorge Luis Borges
Da, suntem morti pentru lumea acesta atunci doar. Daca ele nu ne mai ating nu inseamna ca nu mai exista deloc, ci ca sufletul nostru ar fi iesit atunci din crisalida afectelor, intr-o zona pura si toate amintirile se vor fi transformat intr-un viitor al luminii.
RăspundețiȘtergere